M-am gandit ca fiind weekend sa iesim un pic din zona modei si sa povestim :).Despre victoria ce mai pretioasa a fiecaruia in parte.Asteptarea poate fi dureroasa si in general este o risipa de energie.Toate le-am scris in cap si pe masura ce mi le mai amintesc le astern .pe ..aceasta hartie si mi-am adus aminte ca dupa ce am citit cu fiul meu mai demult despre aventurile lui “Habar nu Am ” am adormit si m-am trezit atunci clar ca eu totusi am habar si vreau sa va impartasesc despre victoria cea mai mare.Mi se pare ca sunt la jumatatea vietii si nu cred ca este neaparat momentul potrivit pentru bilanturi, care asa cum stim sunt prin excelenta rezervate totusi finalurilor.Dar cred ca e un moment in care poti evalua daca ai luat startul corect in viata, daca te-ai antrenat suficient,daca ai invatat destul si daca esti pregatit, folosindu-te de tot ce ai acumulat pana in prezent, sa faci cumva si sa recuperezi momentele pierdute pana acum si sa iesi, totusi, pe locul intai la finalul cursei.De fapt e locul pe care il alegi,locul in care sa fii multumit de viata ta si poate nu e neaparat locul intai.
Si odata cu fiul meu realizez ca sunt lucruri pe care, daca nu le-ai invatat in copilarie din pacate nu le vei mai invata niciodata.Asta e convingerea mea ferma si de fapt pe acelea cred ca le regret cel mai mult, dar tot eu am inteles de abia acum sa nu imi amarasc inima cu regrete, pentru ca stiu ca, din tot ceea ce a trecut, nu mai poti schimba nimic,nimic iar regretele chiar nu sunt bune.Le lamuresti,le intelegi ,le accepti si mergi mai departe .
De asemenea sunt lucruri pe care le-ai facut gresit in adolescenta sau in cea dintai tinerete si nici pe acelea nu le mai pot schimba,dar imi spun ca important este sa fi invatat ceva din ele. Si… paradoxal este ca sunt lucruri pe care le fac gresit chiar si acum, fiind totusi constienta de asta (poate fi un plus sau un minus )dar cu tristetea ca nu le-am putut cumva curma inca,dar cu bucuria ca, daca totusi le-am constientizat si inteles mai tarziu , inseamna ca va veni si rezolvarea lor in curand.Mai bine mai tarziu decat niciodata,nu-i asa?
Si… am inteles ca victoria cea mai pretioasa a drumului meu de pana acum este legata de faptul ca vreau sa fiu mai buna cu cei din jurul meu si cu mine insami, ca m-am impacat cu mine, ca ma accept asa cum sunt eu si nu cum vreau sa par. Multa vreme am fost tentata sa vad doar defectele oamenilor si greselile lor, la fel ca propriile mele defecte insa stiu ca in cea de-a doua parte a vietii mele voi fi inconjurata doar de oameni frumosi.De ce?.Simplu. Pentru ca eu aleg sa le vad partea frumoasa a inimii, calitatile care ii fac de fapt sa fie absolut speciali, trasaturile nobile, pe care nici o umbra nu le poate intuneca si pe care toti le avem iar Dumnezeu e in fiecare dintre noi insa trebuie sa sapam adanc in noi ca sa-l gasim si va spun din proprie experienta ca acest drum doare dar merita si am mai scris despre asta.
Pana la urma viata este un sir de alegeri si ne definesc 100%.E clar alegerea noastra sa vedem frumusetea sau uratenia lumii, maretia sau nimicnicia semenilor nostri,grotescul sau nobletea oamenilor si tot alegerea noastra este de a ierta sau nu.Si…. eu sunt acum multumita ca nu am alergat totusi degeaba pana aici. Chiar daca a fost uneori al naibii de greu, chiar daca m-am impiedicat si chiar am cazut de multe ori, mi-am julit genunchii,m-am lovit, chiar daca am plans de foarte multe ori,am fost trista,dezamagita,furioasa,incapatanata,rea,chiar daca am gresit si am fost tentata sa renunt. Insa cred cu tarie ca de abia acum acum incolo urmeaza parcursul cel mai seducator,cel mai lin si cel mai frumos si de ce nu poate mai usor.
Va doresc un weekend linistit oameni frumosi si speciali.
