Ce spune istoria despre tocuri

Pantofii cu toc nu au fost la origine meniti sa fie purtati de femei (stupoare, stiu). De fapt, celebrii pantofi cu talpa rosie ai lui Christian Louboutin s-au inspirat din moda de la curtea regelui Frantei Louis al XIV-lea. Acesta a dat o lege prin care s-a asigurat ca toti membri curtii sale poarta pantofi cu tocuri cu talpa rosie, usurandu-le munca celor din inalta societate cand vroiau sa recunoasca cine este privilegiat si in favorurile regelui si cine nu (nu pare diferit de filosofia Louboutin de azi, asa-i?).

Pe masura ce moda s-a raspandit in randul barbatilor aristocrati din secolul al 17-lea in intreaga Europa, pantofarii vremii s-au confruntat cu provocarea de a reface design-ul care nu fusese dedicat purtarii.

Pentru ce erau creati, daca nu pentru mers, va intrebati? Sa dam timpul inapoi si sa ne amintim ca armata persana si-a trimis cavaleria sa invinga Imperiul Otoman pe tocuri, dar nu ca tactica de a speria adevrsarul, ci ca mijloc de imbunatatire a stilului de lupta. Se pare ca tocurile i-au ajutat pe soldati sa-si mentina postura, astfel incat sa traga mai bine  cu arcul.

Gustul pentru exotism a prins in Europa, ironic insa, caci aristocratii barbati vroiau sa para mai masculini, mai „luptatori” pe tocuri. Fara gluma. Inaltimea tocului era exagerata, vopseaua rosie foarte scumpa (si sugera razboiul) si, foarte rapid, a devenit culmea modei masculine.

Nu conta ca pantofii nu erau deloc practici si nu se putea pune un picior in fata altuia pentru a ajunge de la A la B. Dar, oricum, aristocratii secolului al 17-lea nu sunt recunoscuti pentru faptul ca se plimbau pe strazile noroioase ale Europei.

De ce s-au oprit barbatii din purtat tocurile odata atat de la moda? Si de ce nu femeile? Probabil ca stilul deloc practic a avut cea de spus. Iluminismul a adus cu sine o era a ratiunii, a logicii, a respingerii privilegiului in favoarea educatiei. Barbatii nu si-au mai dorit sa fie frumosi si prea elaborat imbracati, alegand sa fie mai practici, mai simpli, de parca ar fi fost imediat gata de munca manuala.

Si, desi si in cazul femeilor, tocurile inalte au fost abandonate in pragul Revolutiei Franceze, tendinta spre caracterul practic nu s-a aplicat ambelor sexe. Femeile au fost vazute ca fiind mai emotive, mai sentimentale, mai greu educabile. Deci ele au continuta sa poarte tocuri.

Cum au ajuns insa tocurile sa se transforme din opresiune sexista in accesoriu sexi? Unii spun ca pornografii secolului al 19-lea le-au dat tocurilor acest sex-appeal, punandu-i in picioarele modelelor pentru felicitarile deocheate din perioada victoriana…

Sursa: messynessychic.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *